Povestea Troiei

Troia

Copán a intrat treptat în anonimitate, dar alte oraşe pierdute au suferit morţi violente. Poetul orb Homer a spus povestea Troiei, măreţul oraş-stat culcat la pământ când Menelaus, regele Spartei miceniene, a căutat răzbunare.

Menelaus a creat coaliţia grecilor împotriva lui Paris, prinţul troiam care a răpit-o pe Elena (frumoasa soţie a lui Menelaus). La sfârşitul poveştii lui Homer, grecii se ascund într-un cal de lemn şi distrug Troia, iar Elena este trimisă pe o corabie în Grecia.

Vechile poveşti ale lui Homer nu au fost nimic mai mult decât nişte legende până în 1865, când arheologul englez Frank Calvert a plecat pe drumul vechilor indicii până în Hisarlik, Turcia.

El a săpat câteva şanţuri şi a descoperit artefacte care l-au convins că era pe urmele eroilor lui Homer. Descoperirile iniţiale al lui Calvert şi-au pierdut curând din relevanţă, când a făcut echipă cu impetuosul arheolog amator german Heinrich Schliemann.

Schliemann a căutat printre artefacte şi sedimente din aşezări mai târzii, cu o îndemânare şi o repeziciune care l-au lăsat fără cuvinte pe Calvert. El chiar a încercat să readucă în actualitate frumuseţea Elenei din Troia, îmbrăcând-o pe tânăra lui soţie în aur şi bijuterii descoperite la site. Dar cu toată lipsa lui de consideraţie, Schliemann a găsit suficiente dovezi pentru a convinge lumea că Troia a fost găsită.

Studii şi excavaţii arheologice mai recente au confirmat că situl este la fel de probabil să fi fost vechiul câmp de bătălie unde Ahile a fost rănit la călcâi, Odiseu şi-a pierdut calea, iar Hector a aflat că un car de luptă poate impune rezistenţă.

Vezi și

1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

3. Scara de valori a societății romanești 

4. Europa privită din viitor

5. Hrana vie

6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

7. Destinatii uimitoare pe glob

8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

9. Primarul care nu frură

10. Duda a pus mâna pe Casa Regală

11. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

12. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

13. O Nouă Republică

14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

15. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

16. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

18. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

19. Fii propriul tău nutriționist

20. Maya ramane o civilizatie misterioasa

21. Slăbești daca esti motivat

22. Serbet de ciocolata

23. Set medical Covid necesar acasă

24. Medicament retras - folosit în diabet

25. Brexit-ul - Spaima Europei

26. Virusul Misterios

27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

28. Sistemele solare - apă caldă

29. Economisirea energiei electrice

30.  Hoțul de cărți

31. Aparitia starii de insolventa

32. TRUMP ESTE PRESEDINTE

33. Microbii din organismul uman

34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

37. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

38. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici

Knossos

Homer nu a fost singurul grec cu poveşti despre oraşele pierdute. În 360 î.Hr., Platon a scris despre Atlantis. Filosoful spune că, în ciudat faptului că Atlantis a cucerit numeroase pământuri, el a fost ruinat într-o singură zi şi noapte.

Nimeni nu a dovedit dacă Atlantis a existat sau nu, sau cărei civilizaţii a aparţinut. Unul dintre principalii competitori a fost civilizaţia Minoan din Creta, care a fost distrusă într-o sigură zi dezastruoasă. Minoanii, numiţi după regele lor Minos, au condus în zona mediteraneană, în timpul Epocii de Bronz. Dar în al doilea mileniu î.Hr. un vulcan din insula apropiată Santorini a dezlănţuit una dintre cele mai puternice erupţii din istorie. Suflul erupţiei şi valurile de lavă au demolat capitala Knossos şi au inundat fermele de pe insulă.

Minoanii nu şi-au mai revenit niciodată, dar memoria lor a persistat în regiune. Romanii şi-au amintit insula drept casa lui Minos şi au fabricat monede ce îl înfăţişau pe Minotaur, mitologica creatură jumătate om, jumătate taur, care l-a urmărit pe Theseus în labirintul lui Minos.

Până în vremurile moderne şi civilizaţia s-a pierdut în labirintul timpului, până când Arthur Evans, jurnalist şi cărturar englez a apărut în scenă la începutul anilor 1900. Înainte de a putea începe să sape, Evans a trebuit să ajute la restabilirea păcii între populaţile musulmane şi creştine din Creta, în timp ce insula se lupta pentru a obţine independenţa faţă de Imperiul Otoman. Evans şi-a folosit influenţa ca jurnalist pentru a critica făţiş masacrele pe care fiecare parte le săvârşea şi a determinat Imperiul Britanic să intervină pentru a stabili ordinea.

Odată ce vărsarea de sânge s-a încheiat, muncitorii lui Evans au dezvelit o amănunţită reţea de camere de lucru, apartamente de locuit, spaţii de depozitare şi centre administrative. Complexul este înfrumuseţat cu excepţionale fresce colorate. Şcoala Britanică din Atena  oferă un tur virtual al sitului.